SEMÉŢ, -EÁŢĂ, semeţi, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Mândru, falnic, măreţ; trufaş, sfidător, obraznic. ♢ (Adverbial) Priveşte semeţ. 2. Îndrăzneţ, curajos; plin de avânt, de elan; avântat. [Var.: (reg.) suméţ, -eáţă adj.] – Cf. sl. s ŭ m ĕ t i.

SEMÉŢ adj. 1. v. falnic. 2. v. avântat. 3. v. curajos. 4. mândru, ţanţoş, (pop.) dârz, fălos. (Un mers ~.) 5. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, orgolios, trufaş, ţanţoş, vanitos, (livr.) prezumţios, suficient, (înv. şi pop.) măreţ, (pop. şi fam.) ţâfnos, (pop.) falnic, fălos, închipuit, (înv. şi reg.) pâşin, (prin Ban.) măros, (prin Mold.) nărtos, (înv.) fumuros, preaînălţat, zadarnic, (fig.) băţos, înţepat, scrobit. (Ce te ţii aşa ~?) 6. mândru, orgolios, trufaş, (rar) superb. (Manifestă un ~ dispreţ pentru cei din jur.) 7. v. obraznic.

seméţ adj. m., pl. seméţi; f. sg. semeáţă, pl. seméţe

SEM//ÉŢ ~eáţă (~éţi, ~éţe) şi adverbial 1) Care exprimă demnitate şi mândrie; plin de demnitate şi mândrie; falnic; trufaş. 2) Care se remarcă prin curaj; curajos; îndrăzneţ. 3) rar Care are o părere exagerată despre calităţile sale; plin de sine; mândru; fudul; încrezut; măreţ; îngâmfat; înfumurat; falnic. /Orig. nec.