SUCCÉS, succese, s.n. Rezultat favorabil, pozitiv (al unei acţiuni); reuşită, izbândă. ♢ Expr. A dori sau a ura (cuiva) succes = a-i dori (cuiva) noroc într-o întreprindere. ♦ Primire bună, favorabilă, cu răsunet, pe care o face publicul unei opere literare, unui spectacol etc. – Din fr. succès, lat. successus.

Succes ≠ eşec, înfrângere, insucces, nereuşită, ratare

SUCCÉS s. 1. izbândă, reuşită, (înv.) reieşire, reuşire, (fam.) ispravă. (E sigur de ~.) 2. v. victorie. 3. reuşită, (livr.) audienţă. (~ul unei opere la public.)

succés s. n., pl. succése

SUCCÉS ~e n. 1) Rezultat favorabil, obţinut ca urmare a depunerii unui efort fizic sau intelectual; reuşită; izbândă. A dori (sau a ura) cuiva ~. 2) Apreciere a calităţilor (unei persoane sau a unui obiect). A avea ~e. A se bucura de ~. /<lat. succesus, fr. succés

succes