TAPETÁ, tapetez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi cu tapete (1) pereţii unei încăperi; a tapisa (2). 2. A pudra cu făină, pesmet etc. o tavă unsă cu grăsime, în care urmează să fie copt aluatul, budinca etc. – Din tapet.

TAPETÁ vb. (rar) a tapisa. (A ~ pereţii camerei.)

tapetá vb., ind. prez. 1 sg. tapetéz, 3 sg. şi pl. tapeteáză

A TAPET//Á ~éz tranz. (pereţii unei încăperi) A acoperi cu tapet; a tapisa. /Din tapet