TEORETICIÁN, -Ă, teoreticieni, -e, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu problemele teoretice dintr-un domeniu al ştiinţei sau al artei. [Pr.: te-o-re-ti-ci-an] – Din fr. théoricien (după teoretic).

TEORETICIÁN s. 1. (înv.) teoretic. (~ al unui curent literar.) 2. v. ideolog.

teoreticián s. m. (sil. te-o-, -ci-an), pl. teoreticiéni (sil. -ci-eni)

TEORETICI//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. Persoană care se ocupă de teorie; om de ştiinţă care tratează probleme teoretice. [Sil. te-o-, -ci-an] /<fr. théoricien.

TEORETICIÁN, -Ă s.m. şi f. Specialist care studiază problemele teoretice dintr-un domeniu al unei ştiinţe, al unei arte etc. ♦ (Peior.) Cel care se menţine numai pe planul speculaţiilor teoretice, neţinând seamă de practică. [Pron. te-o... ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. théoricien].