TERAPÍE, terapii, s.f. Terapeutică (1). ♢ Terapie tisulară = histoterapie. Terapie intensivă = terapie prin care bolnavii imediat operaţi sau în stare foarte gravă sunt permanent asistaţi de personal medical în saloane speciale; reanimare. – Din fr. thérapie.

TERAPÍE s. 1. v. tratament. 2. terapie intensivă = reanimare. (Serviciul de ~ din spitalul...) 3. te-rapie tisulară v. histoterapie.

terapie

terapíe s. f., art. terapía, g.-d. art. terapíei; pl. terapíi, art. terapíile

TERAPÍ//E ~i f. med. 1) v. TERAPEUTICĂ. 2) Totalitate a metodelor şi procedeelor folosite la tratamentul unei boli. [G.-D. terapiei] /<fr. therapie

TERAPÍE s.f. (Med.) Metodă folosită pentru vindecarea unei boli; terapeutică. ♦ Îngrijire medicală; tratament. // Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „tratament“, „îngrijire medicală“, „medicaţie“. [< fr. thérapie, cf. gr. therapeia].