TETANÍE, tetanii, s.f. Sindrom caracterizat prin contracţia muşchilor şi înţepenirea membrelor, ca urmare a anumitor boli sau a unor stări fizice excepţionale. – Din fr. tétanie.

TETANÍE s. (MED.) 1. (pop.) strâns, strânsoare, strânsură. 2. tetanie lentă v. spasmofilie.

tetánie s. f., art. tetánia, g.-d. tetánii, art. tetániei

TETÁNIE f. med. Stare patologică constând în accese de contracţii musculare spasmodice ale membrelor şi ale trunchiului, ca urmare a unor boli sau a insuficienţei calciului din organism. /<fr. tétanie

TETÁNIE s.f. Stare patologică manifestată prin contracţii musculare spasmodice şi înţepenirea membrelor; tetanism. [Gen. -iei. / < fr. tétanie].