TRAS, -Ă, traşi, -se, adj., s.m. 1. Adj. (Despre faţă sau părţi ale ei) Slab, obosit, sleit (de boală, de supărare etc.); (despre oameni) care are faţa slabă, obosită, suptă. 2. S.m. Persoană asupra căreia s-a emis o trată pe care este obligată să o plătească la scadenţă. – V. trage.

TRAS adj. 1. v. suflecat. 2. v. slab.

tras (fin.) s. m., pl. traşi

TRA//S ~să (~şi, ~se) v. A TRAGE şi A SE TRAGE. ♢ ~ la faţă foarte slăbit (din cauza bolii, a supărării etc.). /v. a trage

TRAS s.n. Material obţinut prin măcinarea fină a unei varietăţi de tuf vulcanic. [Pl. -suri, scris şi trass. / < engl. trass].