UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s.f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent şi pe toată întinderea sau durata aceeaşi formă, aceeaşi înfăţişare, aceeaşi intensitate, aceeaşi viteză, aceeaşi desfăşurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variaţii. 2. S.f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model şi purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituţii (armată, şcoală etc.). – Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.

Uniform ≠ neuniform, variat, variabil

UNIFÓRM adj. 1. v. constant. 2. v. regulat. 3. v. mo-noton. 4. v. inexpresiv.

unifórm adj. m., pl. unifórmi; f. sg. unifórmă, pl. unifórme

UNIFÓRM ~ă (~i, ~e) 1) Care are mereu aceeaşi formă; cu caracteristici sau particularităţi identice, constante. Viaţă ~ă. 2) Care este constant în timp şi spaţiu; lipsit de variaţii. Viteză ~ă. /<fr. uniforme, lat. uniformis, ~e