|
vechitură. 5 rezultate gasite
VECHITÚRĂ, vechituri, s.f. 1. Lucru vechi sau învechit, uzat; spec. haină uzată, zdreanţă. 2. (Rar) Vechie (1); uzură. – Vechi + suf. -tură.
VECHITÚRĂ s. 1. zdreanţă, (pop.) treanţă. (O ~ de haină.) 2. rablă, rugină, ruginitură, (reg.) răbăgie, roajbă. (O ~ de puşcă.)
VECHITÚRĂ s. v. vechime.
vechitúră s. f., g.-d. art. vechitúrii; pl. vechitúri
VECHITÚR//Ă ~i f. Obiect vechi, mai ales de îmbrăcăminte sau de încălţăminte. Piaţă de ~i. /vechi + suf. ~tură
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|