|
vlăgui. 6 rezultate gasite
VLĂGUÍ, vlăguire, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A epuiza sau a fi epuizat de puteri, a (se) slei, a (se) istovi. 2. Tranz. A prelucra pielea într-o tăbăcărie. – Vlagă + suf. -ui.
A se vlăgui ≠ a-şi reveni, a se redresa
vlăguí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vlăguiésc, imperf. 3 sg. vlăguiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vlăguiáscă
A VLĂGU//Í ~iésc tranz. 1) A face să se vlăguiască. 2) (piei de animale) A prelucra într-o tăbăcărie. /vlagă + suf. ~ui
A SE VLĂGU//Í mă ~iésc intranz. A deveni lipsit de vlagă; a nu mai avea puteri; a se extenua; a se consuma; a se istovi; a se epuiza. /vlagă + suf. ~ui
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|