ZEL s.n. Râvnă, sârguinţă, ardoare. ♢ Expr Exces de zel = exagerare inutilă în îndeplinirea unei acţiuni, sârguinţă exagerată. – Din fr. zèle, lat. zelus.

ZEL, zéluri, s.n. ~

ZEL s. 1. v. perseverenţă. 2. v. hărnicie. 3. ardoare, râvnă, sârguinţă, străduinţă, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduinţă, osârduire, osârduitură, protimie. (Lucra cu ~.) 4. v. bunăvoinţă.

zel s. n.

ZEL ~uri n. Străduinţă deosebită (într-o acţiune); râvnă. ♢ Exces de ~ sârguinţă exagerată (şi inutilă). /<fr. zele, lat. zelus

ZEL s.n. Râvnă, sârguinţă; ardoare. ♢ Exces de zel = sârguinţă exagerată. [< fr. zèle, lat. zelus, gr. zelos].