HAZNÁ, haznale, s.f. 1. Bazin subteran de dimensiuni relativ mici, folosit pentru colectarea şi decantarea apelor impurificate provenite dintr-un număr mic de gospodării; p. ext. latrină. 2. (Înv.) Clădire sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur, o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preţ; p. gener. vistierie. – Din tc. hazine, hazne.

HÁZNĂ, hazne, s.f. (Reg.) Folos. – Din magh. haszon.

HAZNÁ s. v. apă, cişmea, tezaur, vistierie.

HÁZNĂ s. v. afacere, avantaj, chilipir, câştig, folos, pricopseală, profit.

HAZNÁ s. cloacă. (~ua unui oraş.)

hazná s. f., art. haznáua, g.-d. art. haználei; pl. haznále

háznă s. f., g.-d. art. háznei; pl. házne

HAZNÁ ~le f. 1) Clădire sau încăpere unde se păstrează tezaurul statului; vistierie. 2) Bazin subteran de dimensiuni reduse, folosit pentru colectarea şi decantarea apelor menajere. [Art. haznaua] /<turc. hazine, hazne