JELÁNIE, jelanii s.f. 1. Plângere, tânguire, jeluire. ♦ Cântec trist. 2. Jale¹ (1), durere adâncă. 3. Doliu, durere mare. – Din sl. želanije.

JELÁNIE s. v. bocet, doliu, jale, plângere, tânguire.

jelánie s. f. (sil. -ni-e), art. jelánia (sil. -ni-a), g. -d. art. jelániei; pl. jelánii, art. jelániile (sil. -ni-i- )

JELÁNI//E ~i f. Stare sufletească apăsătoare cauzată de o pierdere irecuperabilă, de o situaţie disperată etc.; durere sufletească adâncă; jale [ G. D. jelaniei; Sil. -ni-e] /<sl. želanije