ŞERVÉT, şervete, s.n. 1. Bucată pătrată sau dreptunghiulară de pânză de in, de bumbac etc. întrebuinţată la masă pentru ştersul gurii. ♦ P. ext. Bucată dreptunghiulară de pânză de in, de bumbac etc. folosită în bucătărie pentru ştersul veselei, tacâmurilor etc. 2. (Pop.) Prosop, ştergar. – Cf. fr. s e r v i e t t e.

ŞERVÉT s. v. maramă, năframă.

ŞERVÉT s. 1. (Transilv. şi Ban.) salvetă. (~ de masă.) 2. v. prosop.

şervét s. n., pl. şervéte

ŞERVÉT ~e n. Obiect confecţionat dintr-o bucată de pânză (ornamentată), folosit pentru şters (mâinile, faţa, vesela etc.); ştergar; prosop. /cf. fr. serviette