FAVOÁRE, favoruri, s.f. Avantaj acordat cuiva, cu preferinţă faţă de alţii; dovadă deosebită de bunăvoinţă faţă de cineva; hatâr. ♢ Bilet de favoare = bilet pe baza căruia se poate intra, gratuit sau cu reducere, la un spectacol. ♢ Expr. În favoarea (cuiva) = în avantaj, în folosul (cuiva). [Var.: (înv.) favór s.n.] – Din fr. faveur.

Favoare ≠ defavoare

FAVOÁRE s. 1. v. avantaj. 2. v. concesie. 3. v. protecţie. 4. v. privilegiu. 5. v. cinste. 6. v. graţie.

favoáre s. f. (sil. -voa-), g.-d. art. favórii; pl. favóruri

FAV//OÁRE ~óruri f. Bunăvoinţă care avantajează o persoană; avantaj acordat cu preferinţă unei persoane. [G.-D. favorii; Sil. -voa-] /<fr. faveur, lat. favor, ~oris

FAVOÁRE s.f. Avantaj, bunăvoinţă care se acordă cu preferinţă cuiva. ♦ Afecţiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană. [Pron. -voa-, gen. -orii, var. favor s.n. / cf. fr. faveur, rus. favori, it. favore, lat. favor].