INDISCUTÁBIL, -Ă, indiscutabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate stârni obiecţii; incontestabil, neîndoielnic, evident, sigur. – Din fr. indiscutable.

Indiscutabil ≠ discutabil

INDISCUTÁBIL adj., adv. 1. adj. v. categoric. 2. adj. v. clar. 3. adj. v. efectiv. 4. adj. categoric, evident, flagrant, izbitor, vădit, apodictic, (fig.) strigător. (Un adevăr ~.) 5. adv. v. desigur. 6. adv. v. sigur.

indiscutábil adj. m. discutabil

INDISCUTÁBIL ~ă (~i, ~e) şi adverbial Care nu poate fi pus în discuţie; de nediscutat; evident. /<fr. indiscutable

INDISCUTÁBIL, -Ă adj. (adesea adv.) Sigur, incontestabil, de nediscutat. [< fr. indiscutable].