AGITÁ, agít, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) mişca repede încoace şi încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ Tranz. A amesteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într-un vas). 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin mişcări grăbite şi dezordonate, sub impulsul unor enervări. 3. Tranz. şi refl. Fig. A (se) frământa, a (se) zbuciuma. 4. Tranz. Fig. A ridica masele (la revoltă), a aţâţa, a răzvrăti. – Din fr. agiter, lat. agitare.

A (se) agita ≠ a (se) calma, (se) linişti, a (se) potoli

A se agita ≠ a (se) astâmpăra, a se domoli, a se potoli

AGITÁ vb. 1. a clocoti, a (se) frământa, a fremăta, a (se) învolbura, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, (înv. şi reg.) a sălta, (înv.) a (se) sălbătici. (Apele crescute se ~ în matcă.) 2. a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zgudui, (reg.) a (se) clătări, (Mold. şi Bucov.) a (se) cobâlţâi. (~ lichidul din eprubetă.) 3. v. stârni. 4. v. flutura. 5. a se frământa, a se nelinişti, a se zbuciuma, a se zvârcoli, (Mold. şi Bucov.) a se cioşmoli. (Nu te mai ~ atâta!) 6. v. forfoti. 7. v. instiga. 8. a se mişca. (Masele se ~.)

agitá vb., ind. prez. 1 sg. agít, 3 sg. şi pl. agítă

A SE AGITÁ mă agít intranz. 1) A se mişca neregulat într-o parte sau în alta; a se clătina. Frunzele se agită. 2) fam. (despre persoane) A se mişca grăbit încolo şi încoace; a nu-şi găsi locul; a se zvârcoli; a se frământa. 3) A fi cuprins de agitaţie; a se nelinişti; a se îngrijora; a se frământa. 4) (despre ape) A se mişca în valuri; a se tulbura; a se zbuciuma. /<fr. agiter, lat.agitare

A AGITÁ² agít tranz. 1) A face să se agite. 2) (substanţe, lichide) A amesteca, clătinând vasul, pentru a dizolva. /<fr. agiter, lat. agitare

A AGITÁ¹ agít tranz. (persoane) 1) A convinge făcând agitaţie. 2) A convinge de justeţea unui lucru, atrăgând de partea sa. /<fr. agiter, lat. agitare

AGITÁ vb. I. 1. tr. A clătina, a flutura. ♦ A aţâţa; a scormoni. ♦ A discuta, a produce vâlvă în public (cu privire la o anumită chestiune). 2. refl. (fam.) A fi neliniştit, a se frământa. ♦ A se zbuciuma, a fi în neastâmpăr. [P.i. agit. / < lat. agitare, cf. fr. agiter, it. agitare].