CERNEÁLĂ¹ s.f. (Pop.) Faptul de a cerni; vopsire în negru. – Cerni + suf. -eală.

CERNEÁLĂ², cerneluri, s.f. 1. Substanţă lichidă sau vâscoasă, variat colorată, care conţine uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, albumine şi coloranţi şi care serveşte la scris, la tipărit, la ştampilat, la gravat etc. 2. (Reg.) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile şi părul; negreală. – Din sl. črŭnilo.

CERNEÁLĂ s. v. doliu, înnegrire, negreală, negreaţă, negru.

CERNEÁLĂ s. (înv. şi pop.) negreală, (reg.) tintă. (~ de scris.)

cerneálă (faptul de a cerni) s. f., g.-d. art. cernélii, pl. cernéli

cerneálă (substanţă) s. f., g.-d. art. cernélii; (sorturi) pl. cernéluri

CERN//EÁLĂ ~éli f. 1) Lichid de diferite culori, întrebuinţat la scris sau la tipărit. ~ roşie. 2) înv. Vopsea neagră; negreală. Pată de ~. [G.-D. cernelii; Sil. -nea-lă] /<sl. ţrunilo