|
colon. 16 rezultate gasite
COLÓN1, coloni, s.m. 1. (În Imperiul Roman şi în evul mediu în Europa) Muncitor agricol care, iniţial liber, muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari, mai târziu începe să fie legat de pământ, să plătească dijmă şi să presteze corvezi. 2. (Înv.) Colonist. – Din fr. colon, lat. colonus.
COLÓN2, coloni, s.m. Parte sau subdiviziune a unui vers, a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică. – Din ngr. kólon.
COLÓN3, coloni, s.m. Unitate bănească în Costa Rica şi în Salvador. – Din sp. colono.
COLÓN4, colonuri, s.n. Porţiune a intestinului gros care se găseşte între cec şi rect. – Din fr. côlon, lat. colon.
COLÓN s. v. colonist, două puncte.
colón (persoană, parte de vers, unitate băneasca) s. m., pl. colóni
colón (anat.) s. n., pl. colónuri
COLÓN n. Partea finală a intestinului gros. /<fr. côlon, lat. colon
COLÓN1 s.n. Parte a intestinului gros cuprinsă între cecum şi rect. // Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) intestinul gros“. [Pl. -nuri. / < fr. cólon, cf. gr. kolon – intestin].
COLÓN2 s.n. Semn de punctuaţie antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct şi virgulă în punctuaţia modernă). ♦ Subdiviziune a unui vers antic, a unei strofe sau a unei perioade. [< it., lat. colon].
COLÓN1 s.m. (La romani) Muncitor agricol care, fără să fie sclav, era legat de pământul pe care îl lucra, fiind obligat să plătească dijmă proprietarului şi să presteze corvezi. [< lat. colonus].
COLÓN2 s.m. Unitate monetară în Costa Rica şi în Salvador. [Pl. -es. / < fr., it. colon, sp. colón, cf. Cristóbal Colón – numele spaniol al lui Columb].
COLÓN1 s. m. (în Imperiul Roman şi în evul mediu) muncitor agricol legat de pământul pe care îl lucra, obligat să plătească dijmă proprietarului şi să presteze corvezi. (<lat. colonus)
COLÓN2 s. m. unitatea monetară în Costa Rica şi în Salvador. (<fr., sp. colon)
COLÓN3 s. n. porţiune a intestinului gros între cec2 şi rect. (<fr. côlon, lat. colon, gr. kolon)
COLÓN4 s. m. 1. semn de punctuaţie antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct şi virgulă în punctuaţia modernă). 2. subdiviziune a unui vers antic, a unei strofe sau a unei perioade. (<lat. colon)
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|