CONDIŢIONÁL, -Ă, condiţionali, -e, adj. Care este supus unei condiţii; care cuprinde o condiţie. ♢ (Psih.) Excitant condiţional = excitant care, sincronizat în mai multe repetiţii cu un reflex înnăscut, sfârşeşte prin a produce singur un efect (motor, secretor etc.) identic cu al acestui reflex, determinând astfel formarea unui reflex condiţionat. (Gram.) Propoziţie condiţională = propoziţie subordonată arătând o acţiune de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii din propozitia regentă. Mod condiţional = mod care exprimă acţiunea ca dorită sau ca eventuală. [Pr.: -ţi-o-]. – După fr. conditionnel.

CONDIŢIONÁL, -Ă, condiţionali, -e, adj. Care este supus unei condiţii; care cuprinde o condiţie. ♢ (Psih.) Excitant condiţional = excitant care, sincronizat în mai multe repetiţii cu un reflex înnăscut, sfârşeşte prin a da naştere singur unui efect (motor, secretor etc.) identic cu al acestui reflex, determinând astfel formarea unui reflex condiţionat. (Gram.) Propoziţie condiţională = propoziţie subordonată care exprimă o acţiune de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii din propoziţia regentă. Mod condiţionat = mod personal care exprimă o acţiune a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiţii. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. conditionnel.

Condiţional ≠ necondiţional

condiţionál adj. m. (sil. -ţi-o-), pl. condiţionáli; f. sg. condiţionálă, pl. condiţionále

CONDIŢIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ţine de o condiţie; supus unei condiţii; ipotetic. Eveniment ~. Consimţământ ~. ♢ Propoziţie ~ă propoziţie secundară indicând o condiţie de realizarea căreia depinde efectu-area acţiunii din propoziţia regentă. Mod ~ mod personal care exprimă o acţiune a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiţii. [Sil. -ţi-o-] /<fr. conditionnel

CONDIŢIONÁL, -Ă adj. supus unor condiţii; care cuprinde o condiţie. o stimul ~ = stimul care declanşează un reflex condiţionat; propoziţie ~ă (şi s. f.) = propoziţie circumstanţială care exprimă o condiţie, o ipoteză de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii din regentă; conjuncţie ~ă = conjuncţie care introduce o propoziţie condiţională; mod ~ (şi s. n.) = mod al verbului care exprimă o acţiune a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiţii. (<fr. conditionnel)

CONDIŢIONÁL, -Ă adj. Supus unor condiţii; care cuprinde o condiţie. ♢ Excitant condiţional = excitant care, sincronizat în mai multe repetiţii cu un reflex înnăscut, sfârşeşte prin a produce singur un efect identic cu cel al acestui reflex; propoziţie condiţională (şi s.f.) = propoziţie circumstanţială care exprimă condiţia realizării acţiunii din propoziţia regentă; conjuncţie condiţională = conjuncţie care introduce o propoziţie condiţională; mod condiţional (şi s.n.) = mod al verbului care exprimă o acţiune a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiţii. [Pron. -ţi-o-. / cf. fr. conditionnel, it. condizionale].