CREATÚRĂ, creaturi, s.f. (Adesea peior.) Fiinţă vie, făptură; om, individ. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créature, lat. creatura.

CREATÚRĂ s. v. animal.

CREATÚRĂ s. v. chip, faţă, figură, individ, ins, om, persoană.

creatúră s. f. (sil. cre-a-), g.-d. art. creatúrii; pl. creatúri

CREATÚR//Ă ~i f. 1) peior. Fiinţă înzestrată cu facultatea de a simţi şi de a se mişca; vietate; făptură; vieţuitoare; animal. 2) fam. Persoană care trezeşte neîncredere; om suspect; individ. [Sil. cre-a-] /<fr. créature, lat. creatura

CREATÚRĂ s.f. Fiinţă, făptură; (peior.) individ. ♦ Protejat, acolit (al unui om influent). [Cf. fr. créature, lat. creatura].

creatura albastra care suge energia oamenilor.acest adjectiv se atribuie adesea baietilor.