GRUPÁ, grupez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) aduna la un loc, a (se) reuni într-un grup. ♦ Tranz. A comasa. 2. Refl. A se alătura unei mişcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee). 3. Tranz. A împărţi, a repartiza în grupuri. – Din fr. grouper.

GRÚPĂ, grupe, s.f. 1. Colectiv restrâns de oameni, subordonat unei forme organizatorice mai largi. ♦ Unitate administrativă dintr-o întreprindere sau dintr-o instituţie, bazată pe specializare, pe diviziunea muncii. ♦ Cea mai mică subunitate militară de instrucţie şi de luptă. ♦ (Rar) Grup (2). 2. Subdiviziune (în ştiinţe) care cuprinde elemente cu trăsături comune. ♢ Grupă sangvină = fiecare dintre categoriile de clasificare a sângelui, întemeiată pe ansamblul de caracteristici ale globulelor roşii şi ale plasmei sangvine. ♦ Spec. Fiecare dintre subîmpărţirile care rezultă din aşezarea elementelor chimice în sistemul periodic, grupând elementele cu proprietăţi înrudite. – Din fr. groupe.

GRUPÁ vb. 1. v. aranja. 2. v. asocia. 3. v. comasa.

grupá vb., ind. prez. 1 sg. grupéz, 3 sg. şi pl. grupeáză

grúpă s. f., g.-d. art. grúpei; pl. grúpe

GRÚP//Ă ~e f. 1) Colectiv mic de oameni, care aparţine unei organizaţii mai mari. ~ de studenţi. 2) Subdiviziune în anumite ştiinţe constând din elemente cu trăsături comune. ~a sistemului periodic. 3): ~ sangvină categorie a sângelui având la bază anumite caracteristici ale globulelor roşii şi ale plasmei. [G.-D. grupei] /<fr. groupe

A SE GRUP//Á mă ~éz intranz. 1) A se reuni într-un grup; a se aduna în grup. 2) A adera la o mişcare pe baza comunităţii de idei, de concepţii sau scopuri. /<fr. grouper

A GRUP//Á ~éz tranz. 1) A face să se grupeze. 2) A împărţi în grupuri; a clasifica. 3) (întreprinderi) A uni într-o singură unitate (în vederea obţinerii unui randament mai mare); a comasa. /<fr. grouper

Grupa de 8-12 soldati din vechea armata, comandati de un caprar (azi caporal).

GRUPA vb. tr., refl. A (se) aduna, a (se) reuni în grup. -Din fr. Grouper

GRUPĂ s. f. 1. Mic colectiv de oameni subordonaţi unor forme organizatorice mai largi. â�� (mil.) cea mai micĂ� subunitate de instrucţie şi luptĂ�. â�� unitate administrativĂ� dintrâ��o întreprindere sau instituţie, bazatĂ� pe specializare, pe diviziunea muncii. 2. Subdiviziune în ştiinţele naturii, din elemente care prezintĂ� caractere comune. â�� (chim.) fiecare dintre cele nouĂ� subîmpĂ�rţiri ale sistemului periodic, cuprinzând elemente cu proprietĂ�ţi asemĂ�nĂ�toare. o ~ sangvinĂ� = fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele, dupĂ� însuşirile antigenice condiţionate genetic. 3. Subdiviziune în cadrul sistemului morfologic cuprinzând elemente cu trĂ�sĂ�turi comune. 4. Totalitatea depozitelor sedimentare formate în timpul unei ere geologice. -Din fr. Groupe

GRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) forma în grupuri. [< fr. grouper].

GRÚPĂ s.f. 1. Mic colectiv de oameni subordonaţi unor forme organizatorice mai largi. ♦ (Mil.) Cea mai mică subunitate de instrucţie şi de luptă. ♦ Unitate administrativă dintr-o întreprindere sau instituţie, bazată pe specializare, pe diviziunea muncii. 2. Subdiviziune în ştiinţele naturii alcătuită din elemente care prezintă caractere comune. ♦ (Chim.) Fiecare dintre cele nouă subîmpărţiri ale sistemului periodic, cuprinzând elemente cu proprietăţi asemănătoare. ♢ Grupă sanguină = fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele. [< fr. groupe].