LIBERÁ, liberez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. (Pop.) A da drumul sau a pleca acasă după efectuarea stagiului militar, a unei concentrări etc. 2. Tranz. (Înv.) A elibera (o ţară, un popor). – Din fr. libérer, lat. liberare.

LIBERÁ vb. 1. v. elibera. 2. v. dezrobi. 3. v. ieşi. 4. a (se) elibera, a scăpa, (înv. şi pop.) a (se) slobozi. (Te-ai ~ din armată?) 5. v. desprinde. 6. v. desface. 7. v. evacua.

liberá vb., ind. prez. 1 sg. liberéz, 3 sg. şi pl. libereáză

LIBERÁ vb. I. tr. 1. (În trecut) A lăsa la vatră. 2. A elibera. [< fr. libérer, it., lat. liberare].