|
netăgăduit. 3 rezultate gasite
NETĂGĂDUÍT, -Ă, netăgăduiţi, -te, adj. Care nu se (poate) pune la îndoială, care nu se mai discută (atât este de evident); neîndoios, indiscutabil, incontestabil, necontestat; p. ext. cert, categoric. – Ne- + tăgăduit.
netăgăduít adj. m., pl. netăgăduíţi; f. sg. netăgăduítă, pl. netăgăduíte
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|