PÂL interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită bataia de aripi a păsărilor; fâl. – Onomatopee.

PAL¹, -Ă, pali, -e, adj. (Despre oameni şi despre faţa lor) Palid (1). ♦ (Despre culori) Puţin intens, şters; (despre obiecte sau fiinţe) care are o culoare puţin intensă, ştearsă; (despre lumină, despre surse de lumină sau despre corpuri luminoase) lipsit de intensitate, care răspândeşte o lumină slabă; care este fără strălucire; stins, palid. – Din fr. pâle.

PAL², paluri, s.n. Material lemnos sub formă de placă obţinut prin presarea de lemn în combinaţie cu diferiţi lianţi. – Din iniţialele p[lacă] + a[glomerată din] + l[emn].

Pal ≠ aprins, ţipător, viu, violent

PAL adj. v. galben, îngălbenit, palid.

PAL adj. 1. v. estompat. 2. v. slab.

pal adj. m., pl. pali; f. sg. pálă, pl. pále

pal s. n., pl. páluri

pâl(-pâl) interj.

PAL ~ă (~i, ~e) v. PALID. /<fr. pâle

PAL, -Ă adj. Palid. ♦ (Fig.) Fără strălucire, şters; searbăd; (despre lumină) slab. [< fr. pale].