POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, s.f., adj. I. S.f. 1. Ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partide, între categorii şi grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acţiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne şi externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acţiune. ♢ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea şi rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparţine politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc¹. ♢ Drepturi politice = drepturile de participare a cetăţenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (şi, înv., substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care îşi desfăşoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viaţă politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, şiret. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique.

POLÍTIC adj. v. diplomatic.

POLÍTIC s. v. om politic, politician.

POLÍTIC adj. (înv.) politicesc. (Doctrină ~.)

polític adj. m., pl. polítici; f. sg. polítică, pl. polítice

POLÍTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de politică; propriu politicii. Program ~. ♢ Drepturi ~ce drepturile cetăţenilor de a participa la activitatea de conducere a statului. Om ~ persoană a cărei ocupaţie principală este activitatea politică. /<lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique

POLÍTIC, -Ă adj. Care aparţine politicii, referitor la politică. ♦ Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; drepturi politice = drepturi referitoare la participarea cetăţenilor la viaţa obştească şi la conducerea treburilor societăţii; economie politică = v. economie. [Cf. fr. politique, lat. politicus, gr. politikos < polis – oraş].