SCAIÉTE, scaieţi, s.m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunzele sau capitulele ghimpoase, dintre care cea mai cunoscută are flori roşii-purpurii; ciulin (Carduus nutans). [Pr.: sca-ie-] – Scai¹ + suf. -ete.

SCAIÉTE s. v. ciulin, holeră, pălămidă, scai, scatiu, spin, sticlete, tătarnică, var-ga-ciobanului.

SCAIÉTE s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scai, (reg.) pălămidă, sita-zânelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scai, (reg.) arici, căpăţânoasă, măciuca-ciobanului. 3. (Centaurea calcitrapa) ghimpe, scai-ghimpos, (reg.) vădană, pasul-dropiei, scai-mărunt, sca-iul-dracului, scai-voinicesc. 4. (Carduus kerneri) spin, (reg.) scai. 5. scaietele-popii (Xanthium strumarium) = (reg.) cornuţi (pl.), purcelaş.

scaiéte s. m., pl. scaiéţi