TERASAMÉNT, terasamente, s.n. 1. Lucrare constând din săpături în pământ, umpluturi etc., care se execută în vederea realizării unei căi ferate, a unui dig, a unui canal etc. ♦ Lucrare executată în scopul realizării unei construcţii sau al extragerii unor materiale necesare şantierelor de construcţii. 2. Totalitatea construcţiilor, în general din pământ şi roci (platforme, săpături, umpluturi etc.), constituind infrastructura drumurilor, căilor ferate, canalelor etc. – Din fr. terrassament.

terasamént s. n., pl. terasaménte

TERASAMÉNT ~e n. 1) Ansamblu de lucrări constând în modificarea formei naturale a pământului în vederea realizării unei construcţii. 2) Masă de pământ şi pietriş deplasată şi dispusă în formă de ridicătură, servind ca bază pentru o construcţie (mai ales cale ferată, şosea, dig etc.). /<fr. terrassement