|
|
îngăima. 5 rezultate gasite
ÎNGĂIMÁ, îngắim, vb. I. 1. Tranz. A rosti cu greutate, nedesluşit, încurcat; a bolborosi, a îndruga, a îngăla (2); p. ext. a fredona, a cânta. 2. Refl. (Reg.) A sta la îndoială; a zăbovi. [Prez. ind. şi: îngáim, îngăimez] – Et. nec.
ÎNGĂIMÁ vb. v. bombăni.
îngăimá vb. (sil. -găi-), ind. prez. 1 sg. îngăim, 2 sg. îngăimi, 3 sg. şi pl. îngáimă; conj. prez. 3 sg. şi pl. îngáime
A ÎNGĂIMÁ îngáim tranz. (cuvinte, propoziţii) A pronunţa nedesluşit, confuz. / Orig. nec.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
