ŞUVÓI, şuvoaie, s.n. Curent de apă care se scurge cu repeziciune pe locuri înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); p. ext. curs de apă (cu debit rapid). ♦ Ploaie abundentă şi repede. ♦ Fig. Val, mulţime de oameni (în mişcare). ♦ Fig. Debit, flux verbal. [Var.: şivói s.n.] – Din magh. sió (după puvoi).

ŞUVOÍ vb. v. şiroi.

ŞUVÓI s. 1. v. torent. 2. v. puhoi. 3. v. şiroi. 4. şiroi, (înv. şi reg.) şirlău. (~ de sudoare.)

şuvói s. n., pl. şuvoáie

ŞUV//ÓI ~oáie n. 1) Curent vijelios de apă care vine cu repeziciune la vale; torent; puhoi. 2) pop. Ploaie abundentă şi repede; puhoi. 3) fig. Mulţime de oameni care se mişcă într-o direcţie; puhoi. /cf. ung. sió