ÁNCIE, ancii, s.f. Mică lamă elastică (de metal, de lemn sau de trestie) fixată în muştiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le intensifica. – Din it. ancia.

ÁNCIE s. (MUZ.) pană. (~ unui instrument de suflat.)

áncie s. f. (sil. -ci-e), art. áncia (sil. -ci-a), g.-d. art. ánciei; pl. áncii, art. ánciile (sil. -ci-i-)

ÁNCI//E ~i f. Lamă elastică aşezată la gura unor instrumente muzicale de suflat pentru a produce un anumit fel de sunete. [G.-D. anciei; Sil. -ci-e] /<it. ancia

ÁNCIE s.f. Mică lamă elastică, aşezată la gura unei anumite categorii de instrumente de suflat (clarinet, oboi etc.), servind la producerea sunetelor. ♦ Termen generic în jaz pentru saxofoane şi clarinete. [Gen. -iei. / < it. ancia].