EXPOZÍŢIE, expoziţii, s.f. 1. Prezentare organizată, publică a unor obiecte selecţionate, pentru a pune în lumină specificul unei activităţi, realizările unui artist etc. sau în scop instructiv. 2. Loc sau clădire special amenajate unde sunt expuse aceste obiecte. 3. Parte a unei opere literare, în special dramatice, situată la începutul acesteia, în care se schiţează datele fundamentale ale acţiunii, personajele etc. [Var.: expoziţiúne s.f.] – Din fr. exposition, lat. expositio, -onis.

expozíţie s. f. → poziţie

EXPOZÍŢI//E ~i f. 1) Prezentare publică a realizărilor dintr-un domeniu de activitate (artă, agricultură, industrie etc.). 2) Ansamblu de obiecte expuse. 3) Loc sau clădire unde sunt expuse obiecte; salon. 4) Parte a unei opere literare. [G.-D. expoziţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. exposition, lat. expositio, ~onis

EXPOZÍŢIE s.f. 1. Expunere publică de opere de artă, de produse industriale, agricole etc. ♦ Spaţiu amenajat special în acest scop. 2. Prima parte a unei opere literare, în care autorul face cunoscute subiectul, personajele, locul acţiunii etc. 3. (Muz.) Prima secţiune a unei sonate sau a unei fugi, conţinând expunerea materialului tematic principal. 4. Premisa majoră a unui silogism. [Gen. -iei, var. expoziţiune s.f. / cf. fr. exposition, lat. expositio].