STRÁCHINĂ, străchini, s.f. Vas de lut ars, de ceramică etc., uşor adâncit, întrebuinţat la ţară în loc de farfurie; blid. ♦ Cantitate de mâncare cuprinsă într-un astfel de vas. – Din ngr. ostrákinos.

STRÁCHINĂ s. blid, (Transilv., Ban. şi Olt.) taier. (O ~ de mâncare.)

stráchină s. f., g.-d. art. străchinii; pl. străchini

STRÁCHINĂ străchini f. 1) Vas (de lut, de metal etc.) adâncit, cu diverse întrebuinţări. ♢ A mânca dintr-o ~ cu cineva a fi prieten foarte bun cu cineva. 2) Conţinutul unui asemenea vas. O ~ de făină. /<ngr. ostrákinos