TRÓPIC¹, tropice, s.n. 1. Fiecare dintre cele două paralele situate la latitudinea de 23

TRÓPIC², -Ă, tropici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la tropi²; figurat, metaforic. – Din fr. tropique.

trópic s. n., pl. trópice

trópic adj. m., pl. trópici; f. sg. trópică, pl. trópice

TRÓPI//C ~ce n. 1) Paralelă terestră, unde, la solstiţiile de vară şi de iarnă, Soarele trece prin zenitul locului. 2) la pl. Regiune aflată în jurul unei astfel de paralele; zonă tropicală. /<lat. tropicus, fr. tropique

TRÓPIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la tropi; care se referă la o anumită folosire a cuvintelor în funcţie stilistică; figurat; tropologic. // Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „(relativ la o) mişcare“, „tendinţă de mişcare într-o anumită direcţie“, „tropism“. [Cf. fr. tropique < it. trope, germ. tropisch].

TRÓPIC s.n. Fiecare dintre cercurile imaginare de pe suprafaţa Pământului situate la latitudinea de 23⁰ 27' nord şi sud. ♦ (La pl.) Zonă, regiune aflată în jurul celor două tropice; zonă tropicală. // adj. An tropic = interval de timp care se scurge între două treceri consecutive ale Soarelui prin acelaşi punct al ecuatorului. [< fr. tropique, cf. gr. tropikos].