ASPRÍME, asprimi, s.f. 1. Proprietatea de a fi aspru² (I1); (rar) aspreală. 2. Fig. Atitudine severă faţă de cineva; severitate, străşnicie. ♦ Vigoare, tărie, forţă, putere mare. Asprimea vântului. – Aspru² + suf. -ime.

ASPRÍME s. v. austeritate, gravitate, rigorism, severitate, sobrietate.

ASPRÍME s. 1. v. asperitate. 2. v. severitate. 3. v. răutate. 4. greutate. (~ iernii.)

aspríme s. f., g.-d. art. asprímii; pl. asprími

ASPRÍM//E ~i f. 1) Caracter aspru. ~ea pielii. 2) fig. Comportament aspru; duritate de caracter; severitate. ~ea comandantului. [G.-D. asprimii] /aspru + suf. ~ime