BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din fr. broder.

BRODÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.

BRODÁ vb. a coase, (reg.) a împistri, (Transilv. şi Maram.) a chindisi, (prin Maram.) a popistri, (prin Ban. şi Transilv.) a şlingui, (prin Transilv.) a ştricăni. (~ cu flori; a ~ la gherghef.)

brodá vb., ind. prez. 1 sg. brodéz, 3 sg. şi pl. brodeáză

A BROD//Á ~éz tranz. 1) (ţesături) A orna cu broderii. 2) fig. A crea în imaginaţie în mod arbitrar; a ticlui; a izvodi; a născoci; a inventa. /<fr. broder

BRODÁ vb. tr. 1. a coase o broderie (1). 2. (fig.) a inventa, a născoci. (<fr. broder)

BRODÁ vb. I. tr. 1. A coase pe o ţesătură (flori, ornamente etc.); a coase la gherghef. 2. (Fig.) A inventa, a dezvolta, a născoci. [< fr. broder].

brodá (-déz, -ít), vb. – 1. A coase o broderie. – 2. A înfrumuseţa, a exagera o povestire. Fr. broder. – Der. broderie, s.f. din fr. broderie.