CEAS, ceasuri, s.n. 1. Interval de timp egal cu 60 de minute; oră. ♢ Loc. adv. Cu ceasurile = timp îndelungat, mult. La tot ceasul = întruna, mereu. ♢ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curând) = cât mai repede cu putinţă, până nu e prea târziu. În ceasul al doisprezecelea = în ultimul moment. ♦ Spaţiu, distantă care se poate parcurge în timp de o oră. Acest sat e la 3 ceasuri de Bucureşti. ♢ Expr. A face un ceas bun până... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau de mai bine de o oră) până... ♦ Fiecare dintre cele 24 de părţi în care este împărţită o zi şi care sunt marcate pe cadranul şi cu acele unui ceasornic; p. ext. bătaie a ceasornicului, când acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului. 2. Moment, clipă; timp, vreme. ♦ Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. ♢ Expr. Ceas bun (sau rău) = (în superstiţii) moment considerat ca norocos (sau nenorocos). (Să fie) într-un ceas bun! formulă prin care se urează cuiva sucees când întreprinde ceva. (Pop.) A se da de ceasul morţii = a se agita; a se frământa, a se zbuciuma. 3. Aparat care serveşte la determinarea şi măsurarea timpului în limitele unei zile; ceasornic. ♢ Ceas electronic = ceas a cărui funcţionare se bazează pe folosirea circuitelor integrate specializate. Ceas digital = ceas (electronic) la care ora este indicată prin cifre ataşate pe un ecran. Ceas vorbitor = a) ceas electronic la care ora este anuntată verbal; b) magnetofon pentru redarea înregistrărilor de semnal orar şi a unor informaţii vorbite asociate, folosit pentru anuntarea orei exacte în reţeaua telefonică. Ceas solar = suprafaţă mărginită de numere, având în centru o tijă a cărei umbră indică cu aproximaţie orele zilei; cadran solar. ♢ Expr. A merge ca ceasul = (despre maşini, aparate etc.) a funcţiona perfect. ♦ Aparat în formă de ceas (3), ale cărui limbi înregistrează mişcarea, viteza, consumul; contor. 4. Slujbă religioasă săvârşită la anumite ore din zi. – Din sl. časŭ.

CEAS s. v. ocazie, prilej.

CEAS s. 1. v. oră. 2. v. moment. 3. v. răstimp. 4. v. ceasornic. 5. (ASTRON.) ceas solar = cadran solar. 6. v. contor.

ceas s. n., pl. ceásuri

CEAS¹ ~uri n. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci şi patra parte dintr-o zi); oră. Un ~ şi jumătate. 2) Interval (scurt) de timp. ♢ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul morţii momentul de sfârşit al vieţii. ~ul încercărilor moment în care cineva trebuie să dea dovadă de tărie de caracter şi de prezenţă de spirit. Într-un ~ rău (sau greu) într-un moment neprielnic, nefast. Într-un ~ bun într-un moment prielnic. Din ~ în ~ foarte curând. În ~ul al doisprezecelea în ultima clipă. 3) Lecţie predată timp de 45 de minute într-o instituţie de învăţământ; oră. ~ academic. 4) Aparat care măsoară şi indică timpul; ceasornic. ~ de mână. ~ de masă. ~ de buzunar. ~ de perete. ♢ A merge ca ~ul a funcţiona foarte bine. /<sl. ţasi

CEAS² interj. (se foloseşte pentru a linişti vaca în timpul mulsului). /Onomat.

ceás (-suri), s.n. – 1. Oră. – 2. Spaţiu care poate fi parcurs într-o oră. – 3. Oră, moment, dată. – 4. Ceasornic. – 5. Slujbă religioasă săvîrşită la anumite ore din zi. – Megl. ceas. Sl. časŭ „oră“ (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 47; Meyer 442); cf. bg., sb., sl. čas, alb. tšas. Cf. ceaslov, ceasornic.