|
|
coabitare. 4 rezultate gasite
COABITÁRE s. (JUR.) coabitaţie, convieţuire, trai. (~ lor a durat până la sfârşitul vieţii.)
coabitáre s. f. (sil. co-a-), g.-d. art. coabitării; pl. coabitări
COABITÁRE s.f. Faptul de a coabita; convieţuire; coabitaţie. [< coabita].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
