CULÉS², -EÁSĂ, culeşi, -se, adj. (Despre plante, fructe, flori etc.) Care este luat, desprins din locul unde creşte; recoltat. – V. culege.

CULÉS¹, culesuri, s.n. 1. Strângere a cerealelor, a fructelor etc.; recoltare. ♦ Timpul când se strânge recolta. 2. Operaţie de pregătire a unei forme de tipar înalt în vederea imprimării. – V. culege.

CULÉS s. 1. v. recoltare. 2. v. ridicare. 3. (TIPOGR.) compoziţie, compunere, culegere, zeţuire, zeţuit. (~ul unui text.)

culés s. n., pl. culésuri

culés adj. m., pl. culéşi; f. sg. culeásă, pl. culése

CULÉS n. 1) Strângerea recoltei. 2) Timpul când se strânge recolta. /v. a culege