DEBARCADÉR, debarcadere, s.n. Loc pe malul unei ape sau pe un chei, într-un port, amenajat special şi prevăzut cu un utilaj adecvat pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor, a animalelor sau a unor materiale. – Din fr. débarcadère.

DEBARCADÉR s. (rar) ambarcader, (înv.) arsana, scală, schelă. (A luat vaporul de la ~.)

debarcadér s. n., pl. debarcadére

DEBARCADÉR ~e n. Loc pe malul unei ape sau într-un port special amenajat pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor sau a mărfurilor. /<fr. débarcadere

DEBARCADÉR s.n. Loc amenajat pentru debarcarea călătorilor şi descărcarea mărfurilor la chei. [< fr. débarcadère].