EXPLICÍT, -Ă, expliciţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este exprimat limpede; desluşit, lămurit, clar. ♦ (Despre o funcţie matematică) Care este egal cu o anumită expresie ce conţine numai variabile independente. – Din fr. explicite, lat. explicitus.

Explicit ≠ implicit

EXPLICÍT adj., adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. clar.

explicít adj. m., pl. explicíţi; f. sg. explicítă, pl. explicíte

EXPLICÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) şi adverbial (despre vorbe, idei, gânduri etc.) Care este exprimat clar şi nu lasă nici un dubiu. 2) (despre persoane) Care se exprimă clar şi fără echivocuri. /<fr. explicite, lat. explicitus

EXPLICÍT, -Ă adj. (adesea adv.) Exprimat limpede; desluşit, lămurit, clar. ♦ (Mat.; despre funcţii) Care este egal cu o anumită expresie ce conţine numai variabile independente. [< fr. explicite].

EXPLICÍT s.n. Notă, însemnare la sfârşitul manuscriselor antice şi medievale, în care se menţionează titlul şi autorul lucrării, precum şi alte informaţii în legătură cu manuscrisul respectiv. [Pl. -te, -turi. / < lat. t. explicit < lat. explicitus est liber – cartea s-a terminat].