FORMÁNT, formanţi, s.m. (Fon.) Zonă de maximă relevanţă a unui spectru acustic. ♦ (Fon.) Zonă de armonice amplificate prin rezonanţa cavităţilor supraglotice, definitorii pentru formarea timbrului vocalic. – Din fr. formante.

formánt s. m., pl. formánţi

FORMÁN//T ~ţi m. Element de formare a unui întreg; constituent. /<fr. formante

FORMÁNT s.m. Element constitutiv esenţial al unui sunet, al unui fonem, al unui cuvânt etc. [< fr. formant].