GHEÁTĂ, ghete, s.f. Încălţăminte confecţionată din piele sau din materiale sintetice care imită pielea, acoperind piciorul până deasupra gleznei. – Din it. ghetta „ghetră“.

GHEÁŢĂ, (2) gheţuri, s.f., adj. invar. 1. S.f. Apă aflată în stare solidă, în urma îngheţării. ♢ Expr. A se da cu patinele pe gheaţă = a patina². A (se) sparge sau a (se) rupe gheaţa = a dispărea sau a face să dispară atmosfera ori senzaţia de jenă existentă la un moment dat; a (se) înlătura primele dificultăţi în bunul mers al unei acţiuni. ♦ (Reg.) Grindină, piatră (I 7). 2. S.f. (La pl.) Întinderi mari de gheaţă (1) aflate pe uscat sau pe apă. ♢ Loc. adj. De gheaţă = indiferent, nepăsător, nesimţitor. 3. S.f. Senzaţie neplăcută de răceală, provocată de frică, emoţie etc. 4. S.f. Plantă erbacee cu flori mici, albe, roz sau roşii, având frunzele acoperite cu papile albe care seamănă cu cristalele de gheaţă (1) (Mesembryanthemum crystallynum). 5. S.f. Plantă erbacee cu tulpina cărnoasă, ramificată, cu frunze ovale-rotunde şi cu flori numeroase, albe, mai rar roz sau roşii (Begonia semperflorens). 6. Adj. invar. (În sintagma) Bani gheaţă = bani în numerar, plătiţi pe loc, bani lichizi (2), bani peşin. – Lat. glacia (= glacies).

GHEÁŢĂ s., adj. invar. 1. s. (CHIM.) gheaţă uscată = zăpadă de bioxid de carbon. 2. adj. v. lichid.

GHEÁŢĂ s. v. agurijoară, grindină, piatră, portulacă.

GHEÁTĂ s. 1. (astăzi rar) botină, (reg.) papuc, (Mold.) ciubotă, (Transilv. şi Maram.) topancă. (Iarna purta ~te.) 2. v. bocanc.

gheátă s. f., g.-d. art. ghétei; pl. ghéte

gheáţă s. f., g.-d. art. ghéţii; (întinderi de gheaţă) pl. ghéţuri

GHEÁŢ//Ă ghéţuri f. 1) Apă solidificată la o temperatură mai joasă de zero grade. Ţurţure de ~. ♢ A (se) sparge (sau a (se) rupe) ~a a porni (la) o acţiune după anumite şovăieli şi lipsă de îndrăzneală. 2) la pl. Întinderi mari de astfel de apă solidificată. Gheţuri polare. 3) fig. Atitudine lipsită de atenţie şi de bunăvoinţă faţă de cineva; răceală; indiferenţă. 4) Stare de nelinişte sufletească (adesea spontană şi de scurtă durată), provocată de un pericol; frică; teamă. ♢ A fi cu ~a (sau cu frica) în spate a fi mereu într-o stare de nelinişte. 5): Bani ~ bani în numerar (plătiţi pe loc); bani peşin. 6) Plantă erbacee având frunze cărnoase acoperite cu papile albe şi flori de culoare roz, roşie sau albă. [G.-D. gheţii] /<lat. glacia

GHEÁTĂ ghéte f. mai ales la pl. Obiect de încălţăminte intermediar între pantof şi cizma (cu înălţimea până deasupra gleznei). [G.-D. ghetei] /<it. ghetta