GLOÁBĂ, gloabe, s.f. 1. Cal slab, prăpădit (şi bătrân); mârţoagă. 2. Amendă care se aplica cuiva ca urmare a săvârşirii unor delicte sau crime. ♦ Taxă care se plătea în trecut în scopul interzicerii redeschiderii unui proces. – Din sl. globa.

GLOÁBĂ s. v. amendă, penalitate, penali-zare.

GLOÁBĂ s. 1. v. mârţoagă. 2. (IST.) (reg.) ispaşă, tălpăşag. (~ era amenda plătită pentru paguba făcută de vitele intrate în semănături străine.) 3. (IST.) herâie, zavescă. (~ era taxa plătită pentru a împiedica redeschiderea unui proces.)

gloábă s. f., g.-d. art. gloábei; pl. gloábe

GLOÁB//Ă ~e f. 1) Cal (bătrân) slab şi fără putere; mârţoagă. 2) înv. Amendă plătită de persoana care săvârşea un delict sau o crimă. /<sl. globa