GRANULÁŢIE, granulaţii, s.f. 1. Structura în granule a unui material granular. 2. Leziune organică formată din mici tumori, care apar mai ales la suprafaţa membranelor mucoase şi seroase. – Din fr. granulation.

granuláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. granuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. granuláţiei; pl. granuláţii, art. granuláţiile (sil. -ţi-i-)

GRANULÁŢI//E ~i f. 1) Caracteristică a materialelor granulare determinată de mărimea granulelor componente. 2) Leziune constând din tumori mici, apărute mai ales pe suprafaţa membranelor mucoase secretate. /<fr. granulation

GRANULÁŢIE s.f. 1. Mic corpuscul caracteristic pentru anumite celule. ♦ Mică tumoare rotundă care se formează pe suprafaţa membranelor seroase şi mucoase în anumite afecţiuni. 2. (Tehn.) Structura unui material granulos, exprimată în procente de greutate. [Gen. -iei, var. granulaţiune s.f. / cf. fr. granulation].