HOTĂRÂT, -Ă, hotărâţi, -te, adj. 1. Care este ferm în hotărârea luată; decis. 2. (Adesea adverbial) Indiscutabil, neîndoios, sigur. ♢ Expr. Hotărât lucru = în mod categoric, sigur. 3. (Gram.; în sintagma) Articol hotărât = articol a cărui funcţiune principală este să arate că obiectul denumit de substantivul pe care îl determină este cunoscut de vorbitor sau individualizat; articol definit. – V. hotărî.

Hotărât ≠ ezitant, nedecis, nehotărât, şovăielnic, indecis, neferm, nesigur, şovăitor

HOTĂRÂT adj., adv. 1. adj. v. anumit. 2. adj. v. cert. 3. adj. decis, dârz, ferm, inflexibil, intransigent, neabătut, neclintit, nestrămutat, neşovăitor, statornic, (înv.) nepregetător, inflexibil. (Un caracter ~.) 4. adj. v. categoric. 5. adv. v. categoric. 6. adj. v. ferm. 7. adj. v. răspicat. 8. adj. (GRAM.) definit, enclitic. (Articol ~.)

hotărât adj. m., pl. hotărâţi; f. sg. hotărâtă, pl. hotărâte