IGIÉNĂ s.f. 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătăţii oamenilor şi formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenţei şi interacţiunii dintre om şi mediul înconjurător, a condiţiilor de trai, precum şi a relaţiilor sociale şi de producţie. 2. Ansamblu de reguli şi de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-şi păstra sănătatea. [Pr.: -gi-e-. – Var.: higiénă s.f.] – Din fr. hygiène.

igiénă s. f. (sil. -gi-e-), g.-d. art. igiénei

IGIÉNĂ f. 1) Ramură a ştiinţei medicale care studiază mijloacele de ocrotire a sănătăţii omului şi de prevenire a bolilor. 2) Ansamblul principiilor şi măsurilor practice de păstrare a sănătăţii. [G.-D. igienei; Sil. -gi-e-] /<fr. hygiene

IGIÉNĂ s.f. Ramură a medicinii care studiază mijloacele de păstrare a sănătăţii şi de prevenire a bolilor. ♦ Ansamblu de reguli şi de măsuri menite să apere sănătatea. [Pron. -gi-e-, gen. -nei, var. higienă s.f. / < fr. hygiène, cf. gr. hygieina – sănătate].