MẤZGĂ s.f. 1. Noroi moale, lipicios şi alunecos. 2. Pojghiţă moale, cleioasă ori unsuroasă care se formează pe suprafaţa unor alimente sau pe pereţii vaselor în care au stat anumite alimente. 3. Strat de alge, de muşchi etc. care acoperă pietrele, rocile expuse la umezeală. 4. (Pop.) Sevă; spec. seva arborilor (aflată sub coajă). – Din sl. mĕzga. bg. măzga.

MÂZGĂ s. v. sevă, suc.

MĂZGÁ vb. v. coji, descoji, jupui.

MÁZGĂ s. v. catârcă.

mâzgă s. f.

MÂZGĂ f. 1) Noroi subţire, lunecos. 2) Pojghiţă moale şi unsuroasă formată pe suprafaţa unor alimente sau pe pereţii vaselor în care au stat mai mult timp alimente. /<sl. mĕzga, bulg. măzga