PRECIPITÁT¹, precipitate, s.n. Substanţă solidă care se separă dintr-o soluţie prin precipitare. – Din fr. précipité.

PRECIPITÁT², -Ă, precipitaţi, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care se produce sau acţionează în mare grabă, cu repeziciune; grăbit, zorit. 2. (Despre substanţe solide dizolvate într-un lichid) Depus la fund, separat în masa soluţiei (prin precipitare). – V. precipita.

PRECIPITÁT adj. 1. v. iute. 2. v. vertiginos. 3. ameţitor, fulgerător, vertiginos. (O cădere ~.)

precipitát s. n., pl. precipitáte

PRECIPITÁT ~e n. chim. Substanţă care se separă dintr-o soluţie, aşezându-se la fund, în urma tratării speciale a acesteia (evaporare, răcire etc.). /<fr. précipité

PRECIPITÁT, -Ă adj. 1. (Despre vorbe, gesturi) Grăbit, repezit; pripit. 2. (Despre substanţe) Depus la fund, sedimentat. // s.n. Substanţă solidă rezultată din precipitarea unei soluţii. [Cf. fr. précipité, lat. praecipitatus].