PREVEDEÁ, prevắd, vb. II. 1. Tranz. A deduce (din fapte care precedă) evoluţia evenimentelor viitoare; a avea intuiţia celor ce urmează să se întâmple; a întrezări; a presimţi. 2. Tranz. (Despre legi, regulamente, îndrumări etc.) A specifica, a prescrie; a indica, a menţiona. 3. Tranz. A echipa, a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare. 4. Refl. (Înv. şi reg.) A se vedea prin ceva; a se întrezări. ♦ A se oglindi, a se reflecta. – Pre¹- + vedea (după fr. prévoir).

PREVEDEÁ vb. v. întrevedea, întrezări, oglindi, proiecta, răsfrânge, reflecta, transpărea.

PREVEDEÁ vb. 1. (rar) a preşti, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întâmplat cum a ~.) 2. a se aştepta. (Am ~ asta.) 3. v. bănui. 4. v. intui. 5. v. prog-noza. 6. (livr.) a prelimina. (A ~ în buget suma de ...) 7. v. preconiza. 8. v. dota. 9. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum ~ pravila.) 10. a menţiona, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 ~ următoarele...)

prevedeá vb. vedea

A PREVEDEÁ prevăd tranz. 1) A intui din timp (pe baza unor date cunoscute); a vedea în perspectivă cu mult înainte; a întrevedea. 2) A asigura drept completare necesară (pentru a întregi un ansamblu); a înzestra. 3) (despre legi) A indica cu precizie (cum trebuie să se procedeze într-o anumită situaţie). /pre- + a vedea

PREVEDEÁ vb. II. 1. tr. A-şi da seama, a deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute a căror legătură cauzală cu ele este evidentă. 2. tr. (Despre legi) A stabili, a specifica. 3. tr. A echipa, a înzestra cu... 4. refl. A se întrezări. [P.i. prevăd. / după fr. prévoir, it. prevedere < lat. praevidere].